STIMA DE SINE ȘI ÎNCREDEREA ÎN SINE

Dr. Isabela Hurjui 04/11/2019

Unul din subiectele mult dezbătute, mai ales online, este încrederea în sine. Am primit multe întrebări despre acest subiect, dar din discuțiile cu clienții mei am constatat că destul de mulți confundă încrederea în sine cu stima de sine, și uneori cu imaginea de sine. Dacă ești interesat de acest subiect citește acest articol în care vei găsi informații folositoare.

 

Cuvântul stimă provine din termenul latin aestimare, care înseamnă a prețui. Morris Rosenberg (psiholog și sociolog american, specialist în studiul stimei de sine)  spune că stima de sine este pur și simplu atitudinea unui individ față de sine (1965). El a descris-o ca fiind o „atitudine favorabilă sau defavorabilă față de sine”.

Stima de sine este o trăsătură de personalitate în raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale, un fel de măsură a cât de mult o persoană se auto-valorizează, apreciază, aprobă, premiază sau cât de mult se place pe sine însăși. 

Stima de sine reprezinta modul în care ne evaluăm pe noi înșine în raport cu propriile așteptări și cu ceilalți si este direct proportională cu conștientizarea valorii noastre. Valoarea unei ființe umane este dată de suma comportamentelor, acțiunilor și potențialităților sale trecute, prezente și viitoare.

Studiile au arătat că există o serie de factori care influențează stima de sine:

  • factori genetici
  • personalitatea
  • experiențele de viață
  • vârsta
  • sănătatea
  • gândurile
  • circumstanțele sociale
  • reacțiile altora
  • compararea sinelui cu ceilalți.

Important este să știm că stima de sine este flexibilă și măsurabilă, și poate fi îmbunătățită. Urmărește articolele viitoare unde voi prezenta o scală de evaluare a stimei de sine și câteva modalități prin care poți acționa pentru a-ți crește stima de sine.

Stima de sine a fost și rămâne în continuare un subiect „fierbinte” în psihologie, asta și datorită complexității fenomenului în sine. Ea este rezultatul interrelaționării a doi factori: competența (care include sentimentul de eficacitate personală, motivația, inițiativa și perseverența în acțiune) și sentimentul de valoare personală (autoevaluare personală care conduce la o atitudine pozitivă sau negativă față de propria persoană).

Stima de sine a unui adult poate fi influențată de îngrijirea și educația primită copilărie. Un adult care a auzit toată copilăria lui: „nu ești bun de nimic”, va avea o stimă de sine scăzută.

Cel mai adesea, stima de sine este confundată cu imaginea de sine și cu încrederea în sine.

Imaginea de sine este definită de modul în care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emoționale, cognitive, sociale și spirituale care conturează și întăresc dimensiunile e-ului nostru. Imaginea de sine nu se bazează pe realitate de cele mai multe ori, însă se poate baza pe gânduri false și inexacte despre noi înșine. Imaginea noastră de sine poate fi aproape de realitate sau foarte departe de ea, dar în general nu este complet în conformitate cu realitatea obiectivă sau cu modul în care ceilalți ne percep.

Încrederea în sine se referă la încrederea unei persoane în sine, în capaciatea sa de a face față provocărilor, de a rezolva problemele și de a „lua lumea în piept” cu succes. Ea este o senzație interioară de putere pentru îndeplinirea propriilor dorințe.

Încrederea în sine este realistă și predictibilă, deoarece se sprijină pe rezultate concrete obținute în trecut, pe experiențele reale pe care o persoană le-a trăit și care îi permit sa prezică rezultatele la care se așteaptă în viitor. Este influențată de doi factori: nevoia de viziune și eliminarea fricilor care stau în calea succesului. 

Napoleon Hill definește şase temeri fundamentale care stau în calea încrederii în sine: frica de sărăcie, de bătrâneţe, de critici, de pierdere a iubirii cuiva, de boală şi de moarte. Oricare dintre aceste frici poate afecta profund în sens negativ încrederea în propria persoană. O bună abordare de rezolvare este confruntarea fricilor, înțelegerea și dizolvarea lor, precum și recadrarea experiențelor negative.   

Stima de sine și încrederea în sine nu merg mână în mână. Sunt nenumărate exemple de celebrități încrezătoare, dar cu o stimă de sine scăzută. Este posibil și să ai stimă de sine sănătoasă, dar o încredere scăzută cu privire la șofat, de exemplu. Încrederea în sine se referă la ce simți despre abilitățile tale și poate varia de la o situație la alta.

Cu toate acestea îmbunătățirea uneia duce la creșterea celeilalte. Dacă te iubești pe tine însuți, respectul tău de sine se îmbunătățește, ceea ce te face mai încrezător. Când ești încrezător în ariile vieții tale, începi să-ți crești sentimentul general de stimă.