"Nici foamea nu mai e ce-a fost!"

 

Dacă am mânca doar când ne este foame (fizic) și doar până ne săturăm, probabil nu ne-am îngrășa. Dar pentru asta este necesar să fim atenți la ce ne transmite coprul nostru și șă știm care sunt diferențele între tipurile de foame.  Iată câteva lucruri simple care te pot ajuta să mănânci conștient!

 

Foamea este un cuvânt cu multe semnificații în limba română, în afara sensului său primar, acela de stare fiziologică periodică a organismului care se manifestă prin nevoia de a mânca. Cu rare excepții, sensurile în care este folosit acest cuvânt sunt unele negative, iar la nivel subconștient apare programarea de a o combate, uneori cu orice preț, ori de câte ori poți.

În sens fiziologic, cum combatem foamea? Simplu: mâncând. Problema este reprezentată de faptul că nu orice senzație de foame, traduce nevoia reală a organismului de a primi nutrienți și aport energetic prin acțiunea de a mânca.

Stresul, ritmul alert al vieții cotidiene, accesul facil la hrană și procesarea acesteia, sunt doar câteva cauze ale deconectării de la propriul corp. Această deconectare ne face foarte dificilă sarcina de a deosebi diferitele tipuri de foame, și de a alege momnetul în care ar trebui cu adevărat să mâncăm.

 

Foamea fizică sau homeostatică

 

Foamea fizică este semnalul pe care stomacul gol îl transmite prin mișcările sale creierului, atunci când  organismul are nevoie de nutrienți și energie pentru a funcționa optim.

Pentru a o deosebi de alte tipuri de foame, este necesar să știm care sunt caracteristicile sale:

• se simte la nivelul stomacului, unde apare acea senzație de gol sau de „mă roade stomacul”.
• apare treptat, la 4-5 ore de ultima masă, și nu creează senzația imperioasă de a mânca.
• deși poți avea preferințe alimentare, este o foame flexibilă, raportată la o varietate de alimente, nu la un singur tip.
• în timp ce mănânci apare senzația de sațietate, și te oprești din mâncat când te simți sătul.
• emoția pe care o ai după ce mănânci este de satisfacție: ai mâncat pentru a-ți satisface nevoile fiziologice ale corpului.

 

Foame emoțională

Spre deosebire de foamea fizică, mâncatul emoțional apare pentru a depăși o emoție negativă sau pentru a umple un gol emoțional. Mănânci de stres, de plictiseală, pentru că ești trist sau te simți singur, iar astea sunt doar câteva exemple. Această forma de a mânca îți creează pe termen scurt falsa senzație de bine.

Iată cum recunoști foamea emoțională:

• apare brusc și îți creează nevoia urgentă de a mânca - poate să apară și dacă ai mâncat cu 10 minute înainte.
• o simți de obicei de la nivelul gâtului în sus.
• simți nevoia să mănânci anumite alimente, cu anume gusturi sau texturi - se asociază cu pofta de alimente cu conținut crescut de carbohidrați sau alimente grase.
• mănânci în continuare, chiar dacă te simți sătul. Explicația este dată de faptul că semnalul de foame nu a plecat de la stomac, și atunci stomacul nu știe că trebuie să transmită semnalul de „stop”.
• după ce termini de mâncat apar frecvent sentimente de rușine și vinovăție, ca un paradox raportat la motivul subconștient al mâncatului emoțional.

 

Foame hedonică

Termenul de foame hedonică a fost introdus în 2007 într-un studiu condus de profesorul Michael Lowe şi publicat în revista "Fiziologie şi Comportament / Physiology & Behavior", și este mai puțin cunoscut și înțeles.

"Dorinţa de a mânca poate părea similară cu poftele, însă nu este aşa. Pofta apare atunci când îşi doreşti un anumit aliment, în timp ce foamea hedonică este dorinţa de a consuma orice aliment cu gust plăcut, în general", spune Michael Lowe.

Foamea hedonică este stimulată de anticiparea unei recompense din consumul de alimente, chiar în lipsa necesarului energetic, iar studiile efectuate în ultima vreme explică acest comportament prin caracterul adictiv al unor nutrienți.

Probabil, ca o părere personală, apariția acestui mecanism este legată de apariția zahărului rafinat și apoi de procesarea excesivă a alimentelor.