Stresul profesional este principala cauză de stres, iar în cadrul bolilor profesionale, după afecțiunile spatelui , stresul la locul de muncă este a doua cauză de îmbolnăviri. Un studiu al Dynamyc HR ( Stres Național 2018) care a urmărit nivelul de stres al angajaților din România și principalele simptome ale acestora a relevat cifre îngrijorătoare: 99.7% din angajați se simt stresați, iar 98% dintre ei se simt epuizați. Este stresul acum un fenomen social sau doar o boală a epocii moderne? Există și valențe pozitive ale stresului?
Stresul este deja adânc înrădăcinat în vocabularul nostru, dar mai ales în mintea noastră. De mici copii suntem învățați că viața este grea și stresantă Ba mai mult începem să ne măsurăm implicarea în anumite activități prin nivelul stresului, iar responsabilitățile ca adult și realizările se pot realiza doar în prezența stresului. Cumva pentru omul modern să fii stresat este la fel de normal ca și respirația, deși conotația lui este una profund negativă.
Stresul este, însă, o stare patologică constând în supraîncordarea unui organism viu, atunci când asupra sa acționează factori negativi puternici.
Având în vedere răspândirea în societate, stresul este un fenomen psihosocial, iar multitudinea factorilor cauzali îi conferă complexitate.
Dicționarul de psihologie socială definește termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune, de încordare și de disconfort, determinată de agenții afectogeni, cu semnificație negativă, de frustrarea sau deprimarea unor stări de motivație (nevoi, dorințe, aspirații), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvării unor probleme.
Această definiție pune în lumină caracterul subiectiv al nivelului de stres raporat la percepția fiecărei persoane despre o anumită situație specifică.
Topul cauzelor care provoacă stresul, conform The American Institute of Stress (2014), sunt:
- munca – relații tensionate cu colegii de muncă sau șefii, supraîncărcarea cu sarcini locul de muncă;
- banii - pierderea serviciului, reduceri salariale, cheltuieli pentru sănătate;
- sănătatea – accidente/afecțiuni acute, boli cronice terminale;
- relațiile – divorț, decesul unuia dintre soți, certuri, singurătate;
- nutriția defectuoasă – mâncăruri inadecvate, cafeină, hrană procesată, zahăr rafinat;
- suprasaturarea media – televizor, radio, internet, email, rețele sociale;
- privarea de somn.
Cum reacționăm la stres? Dacă înțelegem reacția la stres a corpului și a minții, putem să înțelegem și cum să găsim strategiile eficiente de intervenție.
Când vorbim de traume reacția, mediată hormonal, a organismului este ”luptă sau fugi”, ceea ce înseamnă supraviețuire, sau uneori ”îngheață”. Toate sunt răspunsul la acțiunea hormonilor de stres (adrenalină și cortizol mai ales). Pe termen scurt acțiunea acestor hormoni este combătută. Când stresul are niveluri mai mici dar constante, acești hormoni acționează la nivel cardiovascular, metabolic și imunologic, producând leziuni celulare, îmbătrânire celulară și boli cronice. la nivel psihologic în stresul cronic, exprimarea reacțiilor de mai sus este diferită: ”luptă” prin furie și agresivitate, ”fuga” prin dependențe și izolare, iar ”înghețarea” prin lipsa de exprimare a emoțiilor.
Stresul cronic produce mai multe tipuri de reacții la nivelul organismului:
- Reacții la nivel somatic:
- tensiune musculară
- dureri de inimă, palpitații
- probleme digestive
- tulburări de apetit
- gură uscată
- tulburări de somn
- vertij
- palme transpirate
- oboseală persistentă
- Reacții emoționale:
- iritabilitate crescută până la agresivitate,
- instabilitate emoțională;
- anxietate; tristețe sau chiar depresie;
- reprimarea emoțiilor;
- izolare socială;
- reducerea timpului acordat activităților distractive sau relaxante.
- Reacții cognitiv -comportamentale:
- blocaje ale gândirii și dificultăți în luarea deciziilor;
- scăderea capacității de concentrare și a atenției;
- scăderea performanțelor la locul de muncă sau al performanțelor școlare
- tulburări de memorie
- diminuarea creativității.
- fumat excesiv;
- consum exagerat de alcool;
- tulburari de somn;
- un management ineficient al timpului;
Toate acestea sunt efectele așa zisului stres ”Rău”. În articolul următor vom vorbi despre strategiile de intervenție în aceste cazuri. Dar astăzi vreau să vă vorbesc și despre stresul ”Bun”= eustres.
Pornind de la cercetările endocrinologului ungar Hans Heyle, Mills, Reiss și Dombeck (2018) spun că eustres-ul are beneficii emoționale și fizice pentru sănătate. Principalele sale caracteristici sunt:
- Durează doar pe termen scurt
- Energizează și motivează
- Este perceput ca ceva din capacitatea noastră de a face față
- Îți dă o senzație de bine
- Crește concentrarea și performanța.
Câteva exemple de situații în care apare sunt : când începi o nouă relație sau te căsătorești, când îți cumperi o casă nouă, când te pregătești să ai un copil, sau doar să plece într-o vacanță pe care ți-ai dorit-o.
Pe de altă parte, stresul sau stresul negativ:
- Durează atât pe termen scurt, cât și pe termen lung
- Declanșează anxietatea și îngrijorarea
- Depășește abilitățile noastre de a face față
- Generează sentimente neplăcute
- Scade concentrarea și performanța
- Conduce la probleme mentale și fizice.
Cum am spus și la începutul articolului nivelul stresului are o importantă componentă subiectivă. O strategie de abordare ar fi, în anumite situații, transformarea problemelor în oportunități. Dacă pentru tine divorțul este o experiență negativă, gândește-te că este o oportunitate pentru un nou început. Eu cred că fiecare experiență este o oportunitate de a învăța, de a fi mai bun, și sigur mai puțin stresat.